Prezentările: între memorare și improvizație
Când mergeam la școală, activitatea de memorare era ceva obișnuit pentru noi. Acum, la vârsta maturității, suntem mai degrabă orientați spre a înțelege informațiile pe care le studiem și spre a le aplica direct în activitatea noastră.
Astfel se explică într-o bună măsură reticența multora dintre noi față de ideea de a pregăti o prezentare sau un discurs până în cele mai mici detalii. Ne este teamă ca nu cumva să uităm anumite pasaje și să ne blocăm și astfel alegem varianta improvizației de moment.
Pentru noi ar putea fi mai ușor, fiind specializați într-o anumită activitate, să vorbim despre aceasta oricât de mult ni se cere la un moment dat. Însă pentru publicul nostru? Să fie oare aceasta cea mai bună variantă pentru a-i transmite exact povestea pe care ne-am imaginat-o? Să fie oare, cu adevarat, o opțiune să-l lăsăm să se întrebe la final „Interesantă prezentare, dar despre ce a fost, de fapt?”...
Sau să fie mai eficientă pregătirea temeinică înaintea prestației, structurarea informației și stabilirea unui fir narativ care să îi păstreze pe oameni conectați și să ne ajute pe noi să dăm o formă coerentă multitudinii de idei din mintea noastră?
Antrenamentul și memorarea pot deveni camarazii noștri de drum lung, tot ce avem de facut e să ne răspundem la întrebarea:
„Cât de mult contează pentru mine prezentarea pe care urmează să o susțin?”
Dacă răspunsul tău e „Mult!” sau „Foarte mult!”, atunci vei fi de acord că o prestație de slabă calitate, nepregătită, îți poate afecta imaginea profesională. Și vei acționa în consecință, alegând să te pregătești cât mai bine, să memorezi elementele esențiale pentru prezentarea ta și să așterni pe hârtie mai multe scenarii, astfel încât să poți alege cu relaxare cuvintele pe care le rostești la momentul respectiv.
Citeste si alte Articole